Luni Ionuţ s-a dus la serviciu, iar eu am rămas acasă cu fetele: cu Dana şi Teodora. Dana mi-a împărtăşit din tainele creşterii copilului: cum se schimbă, cum se pregăteşte laptele, cum se sterilizează biberoanele. Eu am fost foarte ascultătoare. M-am rugat lui Dumnezeu să-mi dea înţelepciune de a uita toată experienţa mea în a creşte copiii ( Când am deschis ochii m-am trezit cu o soră în braţe. Ştiu cum se îngrijesc copiii si la sat şi la oraş, dar ”am uitat”) Nepoata mea creşte după reguli noi şi eu trebuie să le învăţ. Dupa -amiază a venit Ionuţ de la serviciu şi ne-a dus în apartamentul nou în care urmau să se mute. Acum faceam cunoştinţă cu altă parte de oraş, seara. Oraşul era foarte luminos cu multe magazine cu vitrine foarte mari şi puternic iluminate. M-a impresionat dorinţa lui Ionuţ şi a Danielei de confort. Apartamentul e cu adevărat foarte mare în comparaţie cu ce am văzut în România.
Un apartament cu sufrageria foarte mare care are uşi spre bucătărie şi terasă. Pe terasă se poate ieşi şi din bucătărie, dar din bucătărie se mai iese şi într-un balconaş unde se ţin de obicei obiecte folosite la curăţenie. Apoi de-a lungul unui hol sunt dormitoarele şi băile. Două dormitoare mai mici şi unul foarte mare. Dormitorul mare are baie cu duş, În dreptul celorlalte dormitoare sunt alte două băi una care are cadă, alta care are doar chiuvetă şi wc. Ce mi-a plăcut, e că sunt foarte multe dulapuri în perete unde poţi pune orice şi nu te mai împiedici prin casă de fel de fel de lucruri. Bucătăria e dotată cu aragaz reşou care are butelia în balconaş. Cuptorul electric, maşina de spălat, combina frigorifică sunt toate încadrate în dulapuri cu multe compartimente până la plafon. Mi-ar plăcea ca un astfel de apartament să aibă copiii mei în Iasi. Casele noi se fac aici cu mult confort şi cu parcări şi cu toate astea trotuarele sunt pline de maşini parcate, astfel că oamenii sunt obligaţi să circule pe carosabil. Ce-i drept, puţini oameni vezi mergând pe jos. În România sunt multe maşini pe trotuar, dar şi multă lume, ceea ce înseamnă că mulţi oameni n-au de lucru şi merg pe străzi aiurea.
Un apartament cu sufrageria foarte mare care are uşi spre bucătărie şi terasă. Pe terasă se poate ieşi şi din bucătărie, dar din bucătărie se mai iese şi într-un balconaş unde se ţin de obicei obiecte folosite la curăţenie. Apoi de-a lungul unui hol sunt dormitoarele şi băile. Două dormitoare mai mici şi unul foarte mare. Dormitorul mare are baie cu duş, În dreptul celorlalte dormitoare sunt alte două băi una care are cadă, alta care are doar chiuvetă şi wc. Ce mi-a plăcut, e că sunt foarte multe dulapuri în perete unde poţi pune orice şi nu te mai împiedici prin casă de fel de fel de lucruri. Bucătăria e dotată cu aragaz reşou care are butelia în balconaş. Cuptorul electric, maşina de spălat, combina frigorifică sunt toate încadrate în dulapuri cu multe compartimente până la plafon. Mi-ar plăcea ca un astfel de apartament să aibă copiii mei în Iasi. Casele noi se fac aici cu mult confort şi cu parcări şi cu toate astea trotuarele sunt pline de maşini parcate, astfel că oamenii sunt obligaţi să circule pe carosabil. Ce-i drept, puţini oameni vezi mergând pe jos. În România sunt multe maşini pe trotuar, dar şi multă lume, ceea ce înseamnă că mulţi oameni n-au de lucru şi merg pe străzi aiurea.
