Încă din primele zile după Revoluție, când s-au deschis granițele, mi-am dorit să plec și eu puțin peste hotare. Nu beneficiasem de nici o ieșire înainte, nici nu se putea vorbi de așa ceva. Acum a venit momentul să trec granița spre Chișinău. Era o conferință a Companiei Tianshi și am fost invitați și noi din România. Deci am cumpărat două bilete pentru Conferința ce urma să aibă loc în Sala Teatrului de Operă și Balet din Chișnău.
Pe 8 iunie ne-am întâlnit în față la Billa și am plecat cu două mașini. În mașina noastră am încăput 8 persoane. Șoferul, Oleg, era un băiat bun. A mers bine, am trecut și granița. Ținea legătura telefonică cu cealaltă mașină, ne mai spunea câte ceva despre obiective ce ni se păreau mai interesante. Am ajuns mai devreme în Chișinău și șoferul a încercat să ne ducă la un muzeu, dar n-am avut noroc, fiindcă era închis, așa că a hotărât să ne ducă la un bazar, de unde am facut ceva cumpărături.
Am schimbat tot la el niște bani și am și cumparat câte ceva, chiar dacă am avut puțin timp la dispoziție. Apoi ne-am dus la punctul de întâlnire cu ceilalți colegi. După ce am schimbat banii, ne-am cazat la Hotelul "Zarea". Am primit camera 208, confortabilă. Ne-am odihnit un timp, când am primit vizita domnului Constantin. El nu venise cu noi și a venit să vadă cum ne-am cazat. Mi-a plăcut gestul. La ora 14 am plecat spre Mileștii Mici, care era cam la 20 km de Chișinău.
Doamna Claudia ne-a mai povestit câte ceva despre aceste meleaguri pe care a copilărit. Am ajuns la Mileștii Mici, am așteptat un pic până s-au adunat toți, timp în care am făcut poze. Locul unde am ajuns fusese cândva o carieră de piatră. Se spune că pe acolo ar fi fost Marea Sarmației. Oamenii au exploatat piatra de aici pentru a-și construi case solide. La un moment dat cuiva i-a venit ideea că acolo s-ar putea face un beci pentru pastrarea vinurilor de neegalat ale Moldovei.
Clădirea de la suprafață e făcut din piatră masivă, în curte sunt fântâni arteziene foarte sugestive. Apa curge din butoaie prin sticle uriase, în cupe ce au culoarea vinului. Am urcat în microbuz, ghidul ne-a avertizat ca înăuntru e mai rece și va trebui să mai luăm ceva pe noi, apoi ne-a anunțat că am intrat în cel mai mare oraș viticol subteran din lume (236 km galerii, iar pe 55 km sunt butoaie și sticle) și 80 m sub pământ. 400 de persoane muncesc pentru depozitare și îmbuteliere. Aici doar se păstrează vinurile în butoaie, apoi în sticle. Străzile sunt iluminate și poartă denumiri de vinuri: Cabernet, Codru etc.
Am făcut câteva popasuri, am coborât, ne-am plimbat pe străduțe și am făcut poze. Pe unele străzi erau butoaie, pe altele sticle așezate în poziție culcată, în locuri speciale, în ziduri. Peste sticle e așezată o pânză groasă de păianjen de culoare cenușiu-închis. Unele butoaie au 10-20 tone și sunt făcute din lemn de stejar ce conferă vinului o anumită tărie. Materia primă de vin de înaltă calitate se procură de la vinăriile specializate în vinificarea primară.
Tradițiile de milenii sunt urmate cu grijă de specialiștii calificați de la întreprindere. Materia primă este selectată din cele mai favorabile zone climaterice ale Moldovei în care soiurile europene de struguri au posibilitatea de a se coace adecvat pentru a obține un vin de înaltă calitate. După ce vinul este adus în întreprindere, membrii vinificatori ai Comisiei de Degustare apreciază cu deosebită grijă calitățile și specificul fiecărui vin.
În laboratoarele dotate cu utilaj modern se fac analize și cercetări minuțioase care facilitează păstrarea ulterioară a vinului. În anul 2005, întreprindrea a plantat 40 ha de viță de vie, ceea ce va permite crearea unui proces tehnologic închis și asigurarea cu materie primă proprie. ISCVC (Întreprinderea de Stat Combinatul de Vinuri de Calitate) produce vinuri de colecție, vinuri de calitate superioară, vinuri ordinare, vinuri spumante. Toate vinurile, inclusiv cele tinere, de consum curent sunt neapărat păstrate în budane de stejar, un factor ce are efecte benefice asupra vinurilor oferindu-le calități organoleptice specifice.
Procesul de păstrare și maturare a vinurilor necesită grijă și atenție permanentă. Vinificatorii știu firea și capriciile vinului din fiecare butoi, le crează condiții favorabile de maturare pentru a păstra neschimbate microelementele concentrate în bobițele dulci de poamă.
Lemnul de stejar conferă vinului tărie, corpolență și-i îmbogățește gustul, culoarea și aroma plăcut surprinzătoare. Odată cu păstrarea îndelungată a vinurilor în butoaie de stejar calitatea acestora sporește vizibil. Condițiile de păstrare a vinurilor în galeriile subterane de la Mileștii Mici sunt pur și simplu ideale, umiditatea relativă 85-95%, aerul împrejur și liniștea care nu tubură tihna și odihna vinurilor.
Vinurile de consum sunt extraordinare, însă vinurile maturate ani de-a rândul în răcoarea galeriilor subterane îți produc o și mai mare plăcere. Vinurile respiră adânc prin lemnul de stejar se îmbogățesc cu oxigen, își perfecționează calitățile curative și își înbunătățesc calitățile organoleptice.
Datorită echipamentelor moderne de îmbuteliere CVC "Mileștii Mici" reușește cu succes să satisfacă cerințele consumatorilor, ceea ce garantează livrarea rapidă și calitativă a produselor. Vinurile spumante (șampanie) se produc mai mult de 10 tipuri excelente care se pretează la cel mai înalt nivel la piețele de desfacere. Moldova e un ținut cu tradiții în vinificație, unde în fiecare gospodărie se face vin, iar după calitatea acestuia sunt apreciați oamenii în țara cu " porțile deschise în padadisul vinului".
Astăzi "împărăția subterană" provoacă emoțiile vizitatorilor ca și odinioară. Fericiților care au ajuns aici, li se oferă posibilitatea de a călători pe bulevardele umbrite și pe străzile cu șiruri de nișe, în care sunt aranjate cu grijă sticlele prețioase și butoaiele de vin. Acoperite de atributul vechimii, pânza de păianjen și praful cărunt, ele atrag asemeni unui magnet privirile. Colecția de Aur Mileștii Mici, păstrează circa 2 mil. de butelii de vinuri armonioase.
Aproape toate soiurile de vinuri au primit medalii de aur, argint, bronz la concursuri internaționale. Colecția de vinuri păstrată în galeriile subterane ale Combinatului de Vinuri de Calitate "Mileștii Mici", a intrat în cartea recordurilor mondiale"Guinness Book". Recordul a fost înregistrat la categoriile "cea mai mare lungime a galeriilor subterane artifiiale".
Am aflat ceva și din istoricul satului Mileștii Mici. Satul, Mileștii Mici, datează din 30 martie 1528. Voievodul Petru Rareș dăruiește cu deosebită onoare nepotului său Lascu Vodă, trei sate, dintre care două se aflau mai jos și unul mai sus de râul Irnoveț. Lascu Vodă mai deținea și alte moșii. Unul dintre urmașii care s-au învrednicit să moștenească aceste bunuri se numea Milea. Acesta la rîndul său, și-a învrednicit numele, dăruindu-i satului numele său.
Întreprinderea a fost fondată în 1969 ca secție de păstrare a vinurilor. Temperatura de 14 grade C era benefică păstrării vinurilor.
Am fost impresionată de ceea ce am văzut; galeriile încărcate cu nișe în care erau depozitate mii de sticle; butoaiele de zeci de tone. Pe un perete erau niște butoaie cu robinet, ce duceau în eroare pe vizitatori. Când încercai să dai drumul robinetului, se deschidea butoiul și intrai într-o sală de degustare. Acolo ni s-a pregătit o masă.
La intrare am fost întâmpinați de cântecul unor lăutari ce cântau la masa unde erau niște chinezi tot de la Tianshi. Am dat mâna cu un chinez și ne-am așezat la masa pregătită pentru noi. Ni s-au oferit 5 vinuri pentru degustare A fost interesant. Nu m-am prea priceput să aleg, pentru ca erau mai mult vinuri seci care nu mi-au prea plăcut, doar pe ultimul l-am ales, toți. Era Negru de Purcari 1988.
Ne-au cântat lăutarii și am cântat și noi și ne-am simțit bine. Am făcut poze. La plecare am primit câte două sticle de vin frumos ambalate. Am vizitat și magazinul și Nelu a insistat să mai cumpărăm o sticlă. Am făcut și aici poze
Mi-a plăcut cum se vorbea de vin ca de o ființă ce trăiește în anumite condiții pe care oamenii care lucrează aici le creează din plin ca vinul să fie extraordinar.
Pe 8 iunie ne-am întâlnit în față la Billa și am plecat cu două mașini. În mașina noastră am încăput 8 persoane. Șoferul, Oleg, era un băiat bun. A mers bine, am trecut și granița. Ținea legătura telefonică cu cealaltă mașină, ne mai spunea câte ceva despre obiective ce ni se păreau mai interesante. Am ajuns mai devreme în Chișinău și șoferul a încercat să ne ducă la un muzeu, dar n-am avut noroc, fiindcă era închis, așa că a hotărât să ne ducă la un bazar, de unde am facut ceva cumpărături.
Am schimbat tot la el niște bani și am și cumparat câte ceva, chiar dacă am avut puțin timp la dispoziție. Apoi ne-am dus la punctul de întâlnire cu ceilalți colegi. După ce am schimbat banii, ne-am cazat la Hotelul "Zarea". Am primit camera 208, confortabilă. Ne-am odihnit un timp, când am primit vizita domnului Constantin. El nu venise cu noi și a venit să vadă cum ne-am cazat. Mi-a plăcut gestul. La ora 14 am plecat spre Mileștii Mici, care era cam la 20 km de Chișinău.
Doamna Claudia ne-a mai povestit câte ceva despre aceste meleaguri pe care a copilărit. Am ajuns la Mileștii Mici, am așteptat un pic până s-au adunat toți, timp în care am făcut poze. Locul unde am ajuns fusese cândva o carieră de piatră. Se spune că pe acolo ar fi fost Marea Sarmației. Oamenii au exploatat piatra de aici pentru a-și construi case solide. La un moment dat cuiva i-a venit ideea că acolo s-ar putea face un beci pentru pastrarea vinurilor de neegalat ale Moldovei.
Clădirea de la suprafață e făcut din piatră masivă, în curte sunt fântâni arteziene foarte sugestive. Apa curge din butoaie prin sticle uriase, în cupe ce au culoarea vinului. Am urcat în microbuz, ghidul ne-a avertizat ca înăuntru e mai rece și va trebui să mai luăm ceva pe noi, apoi ne-a anunțat că am intrat în cel mai mare oraș viticol subteran din lume (236 km galerii, iar pe 55 km sunt butoaie și sticle) și 80 m sub pământ. 400 de persoane muncesc pentru depozitare și îmbuteliere. Aici doar se păstrează vinurile în butoaie, apoi în sticle. Străzile sunt iluminate și poartă denumiri de vinuri: Cabernet, Codru etc.
Am făcut câteva popasuri, am coborât, ne-am plimbat pe străduțe și am făcut poze. Pe unele străzi erau butoaie, pe altele sticle așezate în poziție culcată, în locuri speciale, în ziduri. Peste sticle e așezată o pânză groasă de păianjen de culoare cenușiu-închis. Unele butoaie au 10-20 tone și sunt făcute din lemn de stejar ce conferă vinului o anumită tărie. Materia primă de vin de înaltă calitate se procură de la vinăriile specializate în vinificarea primară.
Tradițiile de milenii sunt urmate cu grijă de specialiștii calificați de la întreprindere. Materia primă este selectată din cele mai favorabile zone climaterice ale Moldovei în care soiurile europene de struguri au posibilitatea de a se coace adecvat pentru a obține un vin de înaltă calitate. După ce vinul este adus în întreprindere, membrii vinificatori ai Comisiei de Degustare apreciază cu deosebită grijă calitățile și specificul fiecărui vin.
În laboratoarele dotate cu utilaj modern se fac analize și cercetări minuțioase care facilitează păstrarea ulterioară a vinului. În anul 2005, întreprindrea a plantat 40 ha de viță de vie, ceea ce va permite crearea unui proces tehnologic închis și asigurarea cu materie primă proprie. ISCVC (Întreprinderea de Stat Combinatul de Vinuri de Calitate) produce vinuri de colecție, vinuri de calitate superioară, vinuri ordinare, vinuri spumante. Toate vinurile, inclusiv cele tinere, de consum curent sunt neapărat păstrate în budane de stejar, un factor ce are efecte benefice asupra vinurilor oferindu-le calități organoleptice specifice.
Procesul de păstrare și maturare a vinurilor necesită grijă și atenție permanentă. Vinificatorii știu firea și capriciile vinului din fiecare butoi, le crează condiții favorabile de maturare pentru a păstra neschimbate microelementele concentrate în bobițele dulci de poamă.
Lemnul de stejar conferă vinului tărie, corpolență și-i îmbogățește gustul, culoarea și aroma plăcut surprinzătoare. Odată cu păstrarea îndelungată a vinurilor în butoaie de stejar calitatea acestora sporește vizibil. Condițiile de păstrare a vinurilor în galeriile subterane de la Mileștii Mici sunt pur și simplu ideale, umiditatea relativă 85-95%, aerul împrejur și liniștea care nu tubură tihna și odihna vinurilor.
Vinurile de consum sunt extraordinare, însă vinurile maturate ani de-a rândul în răcoarea galeriilor subterane îți produc o și mai mare plăcere. Vinurile respiră adânc prin lemnul de stejar se îmbogățesc cu oxigen, își perfecționează calitățile curative și își înbunătățesc calitățile organoleptice.
Datorită echipamentelor moderne de îmbuteliere CVC "Mileștii Mici" reușește cu succes să satisfacă cerințele consumatorilor, ceea ce garantează livrarea rapidă și calitativă a produselor. Vinurile spumante (șampanie) se produc mai mult de 10 tipuri excelente care se pretează la cel mai înalt nivel la piețele de desfacere. Moldova e un ținut cu tradiții în vinificație, unde în fiecare gospodărie se face vin, iar după calitatea acestuia sunt apreciați oamenii în țara cu " porțile deschise în padadisul vinului".
Astăzi "împărăția subterană" provoacă emoțiile vizitatorilor ca și odinioară. Fericiților care au ajuns aici, li se oferă posibilitatea de a călători pe bulevardele umbrite și pe străzile cu șiruri de nișe, în care sunt aranjate cu grijă sticlele prețioase și butoaiele de vin. Acoperite de atributul vechimii, pânza de păianjen și praful cărunt, ele atrag asemeni unui magnet privirile. Colecția de Aur Mileștii Mici, păstrează circa 2 mil. de butelii de vinuri armonioase.
Aproape toate soiurile de vinuri au primit medalii de aur, argint, bronz la concursuri internaționale. Colecția de vinuri păstrată în galeriile subterane ale Combinatului de Vinuri de Calitate "Mileștii Mici", a intrat în cartea recordurilor mondiale"Guinness Book". Recordul a fost înregistrat la categoriile "cea mai mare lungime a galeriilor subterane artifiiale".
Am aflat ceva și din istoricul satului Mileștii Mici. Satul, Mileștii Mici, datează din 30 martie 1528. Voievodul Petru Rareș dăruiește cu deosebită onoare nepotului său Lascu Vodă, trei sate, dintre care două se aflau mai jos și unul mai sus de râul Irnoveț. Lascu Vodă mai deținea și alte moșii. Unul dintre urmașii care s-au învrednicit să moștenească aceste bunuri se numea Milea. Acesta la rîndul său, și-a învrednicit numele, dăruindu-i satului numele său.
Întreprinderea a fost fondată în 1969 ca secție de păstrare a vinurilor. Temperatura de 14 grade C era benefică păstrării vinurilor.
Am fost impresionată de ceea ce am văzut; galeriile încărcate cu nișe în care erau depozitate mii de sticle; butoaiele de zeci de tone. Pe un perete erau niște butoaie cu robinet, ce duceau în eroare pe vizitatori. Când încercai să dai drumul robinetului, se deschidea butoiul și intrai într-o sală de degustare. Acolo ni s-a pregătit o masă.
La intrare am fost întâmpinați de cântecul unor lăutari ce cântau la masa unde erau niște chinezi tot de la Tianshi. Am dat mâna cu un chinez și ne-am așezat la masa pregătită pentru noi. Ni s-au oferit 5 vinuri pentru degustare A fost interesant. Nu m-am prea priceput să aleg, pentru ca erau mai mult vinuri seci care nu mi-au prea plăcut, doar pe ultimul l-am ales, toți. Era Negru de Purcari 1988.
Ne-au cântat lăutarii și am cântat și noi și ne-am simțit bine. Am făcut poze. La plecare am primit câte două sticle de vin frumos ambalate. Am vizitat și magazinul și Nelu a insistat să mai cumpărăm o sticlă. Am făcut și aici poze
Mi-a plăcut cum se vorbea de vin ca de o ființă ce trăiește în anumite condiții pe care oamenii care lucrează aici le creează din plin ca vinul să fie extraordinar.
Powered by ScribeFire.
